PROIECTII CINEMA MOBIL CIPAU

:: Cipau este un mic sat langa orasul Iernut, Judetul Mures. Aici traieste o comunitate foarte saraca de romi: ei sunt legati de restul lumii printr-o sosea neasfaltata si printr-o halta in care opresc cateva trenuri personale pe zi. Cei mai multi tineri si adulti lucreaza cu ziua, in Iernut sau Targu Mures, munci grele pentru foarte putini bani. Casutele familiilor sunt mici, parca sunt decupate din desene animate, si te intrebi cum de au loc toti membrii familiei inauntru.

:: Cinema Mobil a ajuns aici pe 22 aprilie, intr-o duminica dupa-amiaza, insotit de voluntari harnici din Targu Mures. Aveam recuzita obisnuita: cortul pentru 50 de persoane, ecranul, proiectorul, sistemul de sunet, filme, animatii si muzica.

:: Inca de dimineata, ne intalnisem cu o fetita din Cipau, in Iernut, si am rugat-o sa-i anunte pe toti prietenii ei ca venim mai pe dupa-masa, sa punem desene animate pe un ecran mare; si sa le spuna copiilor sa ceara voie de la parinti pentru o seara lunga de stat afara la joaca si povesti. Asa ca, atunci cand am ajuns in Cipau, eram deja asteptati.
:: Am hotarat, impreuna cu oamenii veniti in intampinarea noastra, sa ne instalam tabara pe terenul din fata caselor, la sosea, teren care ii apartinea bulibasei. Toata lumea ne-a ajutat sa inaltam marele cort – copiii s-au specializat in aranjarea prelatei.
Au urmat cateva sedinte foto, in care fiecare dintre noi a fost adoptat de o familie care il simpatiza si voia poze impreuna sau de o gasca de prieteni de joaca, cu care sa faca poze de grup.
:: Spre asfintit, totul era aranjat si am inceput cu putina muzica, pentru a face atmosfera. Au urmat desenele animate, pentru care copiii erau deja aliniati, stand turceste pe cateva paturi si rogojini, in cort. Cea mai populara animatie a fost povestea muzicala a unui scaun-balansoar, care i-a facut pe copii sa bata din palme si sa danseze. Acesta a fost semnalul sa trecem pe mai multa muzica – asa ca au urmat videoclipuri si secvente muzicale. Copiii ne-au chemat la dans, am interpretat desene animate si povesti pe muzica, am format echipe de dansatori si intreceri de figuri de dans – pana tarziu, catre ora de culcare a copiilor.
:: In tot acest timp, pe soseaua neasfaltata abia daca au trecut 4-5 masini, ceea ce ne-a amintit ca familiile de romi din Cipau – o comunitate deschisa si primitoare – raman totusi izolate si segregate de populatia majoritara.
:: La sfarsit, cand parintii au inceput sa-si cheme copiii catre casa, am fost din nou ajutati sa strangem cortul si restul “arsenalului”, copiii ne-au adus canute de apa de la fantana, am mai stat putin de povesti cu tinerii si ne-am luat ramas bun – cu promisiunea ca vom reveni, ceea ce speram sa se intample curand.

:: Dupa aceasta actiune, am fost intrebati de unii sceptici: “si ce ati rezolvat cu asta? Cu ce este situatia oamenilor mai buna?”. Iar noi am raspuns ca intotdeauna o intalnire placuta, o seara placuta petrecuta cu oameni noi, o comunicare sincera, calda si care sparge stereotiurile le aduce oamenilor – oricat de sarmani – incredere in ei, increderea de a se deschide, speranta ca izolarea si discriminarea pot fi infruntate; iar cateva filmulete bune sau o poveste frumoasa ii stimuleaza pe copii si tineri sa-si foloseasca imaginatia si sa se exprime, le poate deschide calea catre o cunoastere mai larga a lumii in care traim – si pe care o impartasim.